luni, 13 septembrie 2010

Septembrie, luni

E septembrie, e luni... "Vrei din nou liniștea atunci când toamna începea", dar toamna asta parcă e altfel...
Toamna asta caut, caut şi iar caut motive să le zâmbesc bobocilor timizi dar curioşi şi încrezători în același timp. Încerc să nu mă gândesc la cei -25% din salariu, la magăriile de care mă lovesc la tot pasul, la debandada din jurul meu şi din ţara asta, la cum au luat-o toate razna. Pentru câteva minute m-am lasat totuşi descurajata şi-aş fi vrut sa strig... Încerc un exerciţiu de voinţa, mă gândesc la altceva... Mă gândesc că lucrurile minunate pe care le am fac toate neajunsurile sa pară atât de mărunte... Nu poate sistemul asta, ţara asta, nu pot oamenii aştia mânjiţi de nedreptate, de nesimţire, plini de ei şi gata să-l pună la pământ pe cel care e altfel, pentru că e mai bun şi nu trebuie să fie nimeni mai sus decât ei să mă facă să dau înapoi. Reuşesc doar să mă ambiţioneze! O sa mă ridic mai sus de fiecare data!
Septembrie, luni al lui Brenciu mi-a răsunat azi toată ziua în minte... Al lui era... liniştit. Aleg să fie şi al meu la fel...